Ne simti mai in siguranta atunci cand traversam un loc periculos noaptea si tinem mainile la piept ori in jurul inimii sau al gatului, ne simtim mai in siguranta cand tinem bratele incrucisate in fata unui inamic. Ei bine, ne simti mai in siguranta si atunci cand mintim si ne ducem mainile la gura inconstienti.

Corpul nostru comunica ceea ce noi nu vrem de fapt sa aratam. Asa cum exista ticuri ale limbajului non-verbal (sa iti duci mana la ceafa si sa te scarpini), asa pot exista si ticuri ale limbajului verbal care ne pot da usor de gol.
Unii folosesc excesiv “ma” sau “ba” pentru ca le e frica sa-si expuna emotiile, partea sensibila. Un limbaj fara “ma”-uri si “ba”-uri ar fi un limbaj prea siropos pentru un om care se vrea o bruta a rationalului.

Aveam perioade (si ma mai apuca si acum) cand foloseam “cum ar veni” atunci cand explicam cuiva, ceva. Il intalnesc la oamenii obisnuiti atunci cand explica si vor sa distraga atentia celuilalt fata de ei ori atunci cand au o imagine clara a rezultatului si incearca sa o trimita “pe alte cai” receptorului. Din pacate “cum ar veni” nu ne ajuta cu nimic, e o umplere de cuvinte care nu fac altceva decat sa lase impresia ca am vorbi si am sti mai multe, in opinia mea e un element al subiectivismului ce nu prea are legatura cu lumea obiectiva. “Ar veni” e la modul conditional-optativ, realitatea nu e optativa, ea e precisa.

Utilizarea formelor mai siropoase ale “ba” si “ma” sunt “bai” si “mai”, de obicei acestea sunt adresate persoanelor de sex feminin, i-ul acela dand o alura de romantism dureros. Individul doreste sa ascunda doar o parte din sensibilitate.

Scurt-metrajul este super facut. Combina puterea transmisa de emotii cu mesajul de a nu se lasa purtati de trendul de a consuma alcool.
Sunt cateva elemente video sugestibile: muzica si textul care mai apare din cand in cand, fara sa te astepti, pe ecran - “alcoolul nu te face mare”.

Frumos realizat insa daca e sa va luati dupa puterea mea de clarvedere, multi dintre acei tineri care dau interviu consuma alcool.

Stau si nu scriu nimic.
Sunt victima propriilor ganduri si manifestari, acum stau pedepsit de intuitie. Nimic nu ma inspira, totul e plafonat si nu stiu ce si cum sa va zic.

E ca si cum ai incerca sa fugi insa ai incatusate picioarele. Stii ca poti fugi, caci inainte o faceai, insa ceva te opreste, e bine totusi ca simti ca acel ceva candva se va rupe si vei putea alerga nestingherit prin campiile verzi ale propriului univers.

Am trecut prin niste zile in care am fost foarte irascibil, foarte nemultumit de tot ceea ce se intampla in jurul meu. Sper sa rezolv aceste probleme ale sistemului cat mai curand.
Problemele interioare se reflecta si in exterior, m-a apucat o raceala de o saptamana, am si zile cand tusesc (in rest sunt sanatos). Ceva nespus zace in mine, timpul ma va ajuta sa stiu ce, pana atunci el se va exterioriza sub forma unor tuse necontrolate.

Este exigenta fata de sine ceva bun?

Care crede ca stie, il rog sa imi lase raspunsul la comentarii.

Rockul are efect halucinogen. Cu cat il asculti cu mai mult, cu atat te cufunzi mai tare ori in material ori in spiritual - depinde de tendinta melodiei.

Maneaua are ca efect dilatarea egoului. Cu cat asculti mai mult o manea cu atat te vei crede mai important, mai bogat si mai cufundat in “marile” placeri ale vietii.

Muzica populara romaneasca, in special cea care face apel la valorile materiale precum bani, pamant ori la valorile familiale precum copii, sotie, sot introduc omul in rutina de zi cu zi a vietii de pe pamant, ii accentueaza patriotismul si necesitatea de a consuma bauturi alcoolice.

Muzica electronica poate schimba frecventa creierului, asa se face ca unele melodii electronice energizeaza foarte tare persoanele care rezoneaza pe acea frecventa(altfel spus, “alora carora le place”).

(Blink 182 - I miss you)

Muzica dance induce o buna stare a persoanei si imbunatateste circulatia sangelui in corp - asta da energie si dorinta involuntara de a dansa.

Muzica hip-hop are un efect asemanator manelelor doar ca pe langa toate rahaturile prezentate intr-o manea, aici mai apare si ura fata de rase, oficialitati, oameni care nu se incadreaza in tiparul interpretilor.

Muzica jazz(si toate celelalte stiluri care au la baza jazzul) creeaza personajului impresia ca e important, in general e ascultat de persoanele galante care au impresia(sau chiar asa e) ca totul se invarte in jurul lor.

Ideile imi sunt personale. Nu am facut apel la nicio sursa, decat la cea universala de inspiratie si deductie.
Sunt sigur ca nu sunt original, ca au mai spus multi asta.